Agenda mea

Pe 24 octombrie am fost la Salonul de carte – militară şi nu numai – POLEMOS. Chiar înainte de a mă despărţi de Manuel, am văzut, în dreapta intrării, un bărbat tânăr, mai mult ca sigur un om interesat de unul dintre domeniile/disciplinele abordate de salon: istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare. Imediat mi-am adus aminte de Narcis, el care era atât de pasionat de istoria militară – cu deosebire de istoria aviaţiei – atât de tânăr, cu o viaţă întreagă înaintea sa pentru a-şi desăvârşi cariera şi a deveni un „Who's who”. S-a prăpădit însă mult prea devreme, răpus de o boală nemiloasă care, în plus, l-a şi torturat în ultimele luni de viaţă. După mai bine de o jumătate de an de la săvârşirea lui de la cele lumeşti, mi-am strâns suficient curaj pentru a-i şterge id-ul din lista de messenger, şi blogul revistei „Restituiri Piteşti” (părăsit de colaboratori) din blog roll-ul meu.
Tot aici vreau să amintesc de „nea” Niţă. El găsea mereu o vorbă bună sau o glumă ca să ne înveselească, deşi avea problemele lui, cele mai multe de sănătate. Totuşi nimeni nu s-ar fi aşteptat ca el să ne părăsească atât de curând. Acum câteva zile am mai aruncat un ochi la albumul de fotografii făcute în mai, la prima călătorie de studii pe anul 2008 şi am găsit câteva în care apărea şi el „surprins pentru eternitate”. Iarăşi nu mi-a venit să cred că s-a dus, m-am întristat din nou.
Cât de repede trece timpul, prea curând şi neaşteptat se petrec oamenii din lumea asta...
• Imaginea aparţine unui album online al domnului Rod Crawford.