Iată că s-a terminat şi ediţia din această iarnă a Food Bloggers Conference. O ediţie atât de interesantă, la care, din păcate nu am putut sta până la final aşa că nu am însemnări de la ultima sesiune. Daţi-mi voie să vă împărtăşesc notiţele de la eveniment.

Sesiunea 1 – Eat, share, love

Moderator: Andra Iliaș, blogger, andrailias.ro

Sebastian Farcaș, barista
Activând de 18 ani în domeniul Horeca și de 7 ani pasionat de cafele, Sebastian ne vorbește despre cafea, tehnici de prăjire a cafelei ş.a.
De la plantație până să ajungă să fie preparată, cafeaua trebuie tratată cu atenție. Sunt mai multe metode de preparare, mai puţin cunoscute fiind metodele de brew.
Dacă bobul de cafea este acoperit de ulei, cafeaua poate fi veche sau incorect prăjită.
Olfactiv, trebuie să aibă un miros plăcut, chiar aromat. Mirosul ușor stătut, rânced, nu o recomandă a fi folosită.
Gustul cafelei este compus din aciditate, amar, dulceață, corpolență (densitatea cafelei) și opinia proprie despre produs. De o cafea buna îți vei aduce aminte.
Prepararea cafelei acasă. La ibric: Pentru fiecare ceașcă de cafea o linguriță cu vârf măcinată foarte fin, apă rece, un pic de zahar și se pune pe foc. Puteți să o lăsați să se umfle, o lăsați deoparte, repetați de trei ori. Se poate adăuga pentru o aromă turcească, Cardamon.
Temperatura de infuzare a cafelei trebuie să fie între 90-96 de grade, mai nou se încearcă la temperaturi mai joase, până la 85 de grade, dar se lasă mai mult la infuzat.

Olguța Oana Iliescu, cofetar
Profesor de cofetărie la Horeca School.
Dincolo de prăjiturile frumos colorate este o adevărată chimie a gustului. Cunoașterea ingredientelor este necesară nu doar din punct de vedere chimic ci și al gustului.
Fie mergem pe o combinație de arome validată, fie pe o zonă mai puțin bătătorită și explorăm gusturi noi. De exemplu folosirea de plante aromatice și brânzeturi în prăjituri sau chiar varietăți de piper.
Un cofetar poate crea emoții, gustul este primul atunci când fac o prăjitură.
Pentru aspect găsim inspirație mai uşor, dar gustul bun este mai dificil de realizat.
Recomandă ca ceea ce se află în interiorul prăjiturii/tortului să se regăsească și la exterior, iar decorul să fie integral comestibil.
Decorul este rama tabloului, continuă povestea pe care o spunem.

Mirela Mateescu, wine curator and sommelier
La un moment dat se afla la discuţii despre vin, între un importator de vinuri și un proprietar de restaurant. Unul spunea de tanin, celălalt de aciditate și uita așa s-a decis să învețe despre vin.
„Am ales să vă povestesc despre vinurile românești și mâncarea românească. Ordinea în care servim un vin este spumant, alb, roze și în final roșu. Ordinea este de dată şi de conținutul de alcool și de zahăr”.
Acum cinci ani de zile nu prea erau evenimente de degustare de vin, ca acum.
„Când deschid o sticlă de vin, mă uit la ce se vede în pahar. Vinul alb se consumă proaspăt, de maxim 2-3 ani, dar cel roșu se consumă mai vechi până la 10 ani. Vinul roșu are nevoie de spaţiu pentru a se deschide aromele”.
Pentru degustare, în pahar se pun maxim 150 ml.
Ne-a recomandat să încercăm vinurile desert „Nectar” de la Liliac şi „Flori de gheaţă” de la Tohani.

Cristi Lazăr, chef, Prime steaks and seafood
Despre plating: necesită o pregătire destul de lungă. Cum alegem farfuria? Pentru startere (aperitiv, Emile!) nu alegem o farfurie mare. Contează ce culoare avem în farfurie, ce culoare are farfuria, pentru că trebuie să aibă o culoare care sa contrasteze cu mâncarea.
„Lozinca noastră la restaurant: niciodată nu spunem că nu avem ceva din meniu.
Aducem alimente proaspete, le evităm pe cele congelate și pe cât se poate românești”.

Sesiunea 2 – Food talk
Moderator: Valentin Hristu, antreprenor Horeca

În debutul sesiunii a doua, Cosmin Dragomir, iniţiatorul gastroart.ro, ne propune o colecţie de trei cărți editate: vorbim de prima carte de bucate tipărită în Țara Românească (București, 1847), prima carte de bucate tipărită în Moldova (Iași, 1841) și prima carte de bucate în limba română tipărită în Ardeal (Brașov, 1874). Puteţi susţine iniţiativa aici.

Fiind o sesiune de discuţii am notat doar câteva idei disparate.
Cine sau ce creează tendințele? Sunt câțiva factori care influențează ce se întâmplă în gastronomie. Contrinuie şi valul nou de chefi și antreprenori în gastronomie şi intrarea catalogului Gault Millau în România.
Întoarcerea la produsele locale și de sezon este o mișcare în direcția bună.

Gabriel Gavrilescu: Tendințele le dictează mai marii industriei, cu vizibilitate în media și ceea ce cere piaţa.
1. Mâncatul sănătos, preparate proaspete puțin prelucrare termic.
2. Revenirea la mâncarea tradițională, autohtonă.

Samuel Le Torriellec: „Pentru mine, noi impunem tendințele. Din cauza show-urilor tv, a internetului, suntem nevoiți să creștem și să evoluăm. Devii un bun chef după 20-25 de ani de experiență”.

Florin Dumitrescu: „Ce lipsește de pe piața românească este respectul pentru ingrediente, pentru tradiție, pentru client, pentru ceea ce faci. Suntem încă într-o perioadă de tranziție, dar am ieșit de sub influenta tiparului, a rețetarului unic. Chefii noi au învățat să gândească creativ”.


Noroc că nu îmi mai funcționează World of Tanks (trebuie să-l reinstalez) aşa că am timp să scriu un pic despre întâlnirea pasionaților de gastronomie de mâine.
Această ediţie va avea loc la Hotel Radisson Blu începând cu ora 10.

Pe scurt, în cifre:
3 sesiuni despre tactici de promovare, conţinut şi colaborări cu branduri;
20 de vorbitori renumiţi din industrie vor răspunde întrebărilor pregătite de public;
200 de participanţi: bloggeri, jurnaliști și fotografi culinari, specialiști și branduri renumite din industrie.

Pe lung? Iată programul:
10.00 - 12.00 SESIUNEA 1 – EAT SHARE LOVE
Ce au în comun un chef, un pastry chef, un barista și un somelier? O sesiune inedită cu multe experienţe frumoase şi informaţii utile. Fii în primele rânduri pentru o doză de inspiraţie.
Vorbitori:
SEBASTIAN FARCAŞ, barista
OLGUŢA OANA ILIESCU, pastry chef
MIRELA MATEESCU, wine curator & sommelier
CRISTI LAZĂR, chef, Prime Steaks & Seafood
ANDRA ILIAŞ, blogger, andrailias.ro

13.00 - 14.30 SESIUNEA 2 – FOOD TALK
Apar restaurante noi, apar concepte noi, apar idei noi. O sesiune despre bucătăria locală și tendințe globale văzută prin ochii unor chefs și antreprenori.
Vorbitori:
FLORIN DUMITRESCU, chef
SAMUEL LE TORRIELLEC, executive chef, L'atelier Relais et Chateaux
GEORGE BACIU, head chef, Caffe Citta
LAURA LAURENTIU, blogger, lauralaurentiu.ro
GABRIEL GAVRILESCU, owner, Amuse Bouche
VALENTIN HRISTU, antreprenor HoReCa

15.00 - 16.30 SESIUNEA 3 – NEW WAVE IN FOOD BLOGGING
Social Media se schimbă, timpurile se schimbă şi în blogosferă apar noi tendinţe, noi abordări, noi oameni. Asistă la o sesiune cum nu am mai avut până acum, cu un aer proaspăt şi experienţe inedite.

Şi nu în cele din urmă, dacă nu puteţi ajunge la eveniment, îl puteţi urmări live pe pagina oficială sau chiar aici!


OK, deci am fost un pic leneş şi nu am scris nici de Future of Media 2017, nici de Zilele Biz... Să recuperăm.
Pe 23 noiembrie 2017, în cadrul elegant oferit de Hotel Ramada Parc, am participat la conferinţa Future of Media 2017. Urmează notiţe despre câteva dintre prezentări.

Lucian Lipovan, head of digital content, PROtv
Despre paralela dintre televiziune, internet şi site-uri media. Mediile concurează nu la minut ci la secundă, mouse-ul şi touchscreen-ul sunt duşmanii numărul 1 ai televiziunii. Online-ul nu mai este o anexă a televiziunii şi printului.
Conţinutul nu poate fi mutat pur şi simplu dintr-o parte in alta, oricât de logic şi uşor ar părea. O ştire în format video de televiziune are nevoie de subtitrare pentru a fi utilizată pe mobil, un  text de ziar are nevoie de elemente suplimentare pentru a avea succes online.

Dragoş Stanca, managing partner ThinkDigital
Invazia fake news
Think Digital Group este „a digital powerhouse”, furnizor de servicii de media şi marketing precum şi educaţie şi organizator de evenimente
Ar trebui sa învăţăm de la platformele globale. Se produce o schimbare majoră în business – informaţiile sunt noul petrol, tehnologia este echivalentul rafinăriei. Cele mai mari companii sunt acum cele din tehnologie, începând cu 2006, companiile de tehnologie au preluat primele locuri in topuri.
Disruption – eveniment, problemă care întrerupe un eveniment, o activitate, proces sau „model de business”.
Marile companii de tehnologie nu au infrastructură sau logistică: Uber nu are vehicule, Airbnb nu are hoteluri, etc.
Ecosistemul Google este proiectat pentru colectarea de date.
Google – Project Loon Baloon: refacererea reţelei celulare în Puerto Rico post uraganul Maria, cu avantajul de a-şi mări reach-ul în zona respectivă.
Facebook: exemplul cu anunţul că ai un copil: toate persoanele din jurul tău pe facebook sau IRL vor fi tăguite corespunzător. Nu este de mirare astfel că Facebook pare să ştie mult mai multe despre noi.
Piaţa totală de marketing în România este de 350 milioane de euro, sumă pe care Facebook o strânge în aproximativ 3 ore.
Confuzia între medium şi media. Internetul nu este media, este un mediu prin care avem acces la anumite servicii. Publisherii investesc extrem de multe resurse pentru a produce conţinut de calitate.
Media: povestea ajunge la public printr-un filtru – newsroom-ul. Pe internet ştirile ajung direct la public, fără un control moral. În advertising, clientul trecea prin publisher care modera conţinutul. Nu şi pe internet.
Advertising: |Google spune că jumătate din videourile si reclamele publicate nu sunt văzute. Pe Facebook un post are şansa de a fi remarcat în doar 1,6 secunde.
Ni se aminteşte parabola broaştei fierte: dacă o pui în apă fiartă va sări imediat, dacă însă încălzeşti apa treptat, broasca nu va sesiza şi va sfârşi fiartă. Este o comparaţie cu ce s-a întâmplat cu media tradiţională, dar nu este întrutotul adevarată.
Omul se deosebeşte de animale nu prin inteligenţă, ci prin abilitatea de a crede şi a crea poveşti fictive. Mark Twain a spus: „Nu lăsa niciodată adevărul să stea în calea unei poveşti bune”.
Nu toate poveştile de ficţiune sunt împărtăşite de toată lumea, dar este adevărat într-un singur caz. Şi nu este vorba de religie ci de bani, Dragoş face aici referire la autorul cărţii „Homo sapiens”.
Piaţa digitală din S.U.A. este împărţită intre Google şi Facebook, restul având un cuantum de sub 30%.
Fake news, definiţie – amestecul de evenimente reale sau credibile pentru a genera trafic sau a crea propagandă. Aici apare şi spiritul de turmă, în care o persoană fară un background adecvat va spune: dacă toţi cred, asta înseamnă că este adevarat. Ecosistemul fake news este completat si de reclame false. În România există Legea nr. 158/2008 care pedepseşte publicitatea înşelătoare.
Google şi Facebook au început să lupte şi ei, culmea, împotiva fake news.
Sfaturi de urmat: advertiseri – aplicaţi principii etice; publisheri – focalizaţi-vă pe conţinut, cititorul să fie pe primul loc; cititori – raportaţi conţinutul fals şi fiţi gata să plătiţi pentru conţinut de calitate.

Anca Ungureanu, identity and comunication director, Unicredit Bank România
Barometrul minţilor creative
Platforma a luat naştere în 2016. Au publicat în colaborare cu DOR („Decât o revistă”), Ghidul antreprenorului creativ. Au creat platforma Romanian stories, în care găsim poveşti ale creativilor din diverse industrii.
Rezultatele unui studiu iniţiat de BMC, spun: Doar 10% din antreprenorii intervievaţi consideră  contextul economic prielnic afacerii lor. 45% iau în considerare extinderea afacerii. 47% din afaceri încearcă să mai facă investiţii.
Obstacole întâmpinate: resursele umane calificate 29%, legislaţia în continuă schimbare şi defectuoasa 22%; obstacolele în înaintarea afacerilor: proceduri greoaie: 47%.
Finanţarea: Online şi mobile banking 34%, autofinanţarea 32% pentru că le este frică de împrumuturi bancare.
Intenţia de a angaja personal: 66% urmează să facă angăjari; generaţia avută în vedere la angajare: 16-30 ani.

Cam atât am reţinut. Nu pentru că celelalte comunicări ar fi fost mai puţin importante ci dimpotivă, am fost prea atent şi am uitat să scriu!