Recunosc sincer că nu mă aşteptam la aşa ceva. Aseară am fost la Jazz for Life, un eveniment organizat de zânele moderne ale online-ului românesc în scop caritabil pentru a-l ajuta astfel încă odată pe Daniel Răduţă. Deşi am plecat cu oarece întârziere de acasă, am avut surpriza să găsesc foarte uşor localul în cauză (mulţumesc Ovi Maps), astfel că la 9 şi jumătate seara eram în poarta Berestroikăi.
La parter lume multă şi săli pline... sunt preluat de o domnişoară căreia îi explic câte ceva despre o întâlnire, Jazz for Life... dar ea ştia prea bine de ce eram eu acolo şi m-a condus prin catacombe şi printre rezervoare cu bere în proces de fermentare către o pivniţă neaşteptat de caldă, din toate privinţele.
Mi-am găsit loc la o masă lângă două fete amabile, deşi se pare că nu era chip să fiu găsit pe lista recepţionistei (şi nici nu aveam cum, pentru că am observat astăzi că am omis pur şi simplu să mă înscriu). Spectacolul – căci numai aşa poate fi descrisă performanţa Sorinei Enea şi a prietenilor ei de pe scenă – începuse deja şi m-am lăsat purtat pe aripile muzicii, sorbind alene dintr-un Red Ale. Asta este o bere foarte bună, fabricată in situ la Berestroika, pe care o recomand călduros (nu numai eu ci şi @cabral_ro).
O atmosferă şi o muzică grozavă şi foarte multă lume tânără care se simţea bine. Între cei prezenţi nu i-am putut identifica decât pe domnul Copolovici şi pe Sorin Rusi (mai erau câteva persoane cunoscute din vedere dar, spre ruşinea mea, nu le cunosc precis identitatea). Între timp a mai sosit un cuplu care a luat loc la masa la care eram, aşa că s-a spart  gheaţa şi am început să discutăm...
După un recital de jazz, muzică latino, ba chiar şi ceva muzică populară, am ascultat cu uimire interpretarea emoţionantă a unei arii dintr-o operă, asta chiar ne-a lăsat pe toţi fără cuvinte dar cu palmele fierbinţi de atâta aplaudat. Recitalul s-a încheiat (în loc de bis) cu un jam session în care s-a cântat inclusiv muzică populară românească pe ritmuri de merengue! Da, cu siguranţă a fost o seară de neuitat!
Am plătit consumaţia iar la ieşire am constatat că trecuse bine de miezul nopţii aşa că am luat-o iute la picior cu gândul să iau un taxi din drum sau de la Piaţa Unirii. Dar era atât de frumos afară, strada bine luminată, destul de cald (un grad Celsius) încât înşirând în minte ultimele emoţii ale zilei, am hotărât să merg pe jos până acasă (zona Drumul Sării, sector 6) şi asta am şi făcut, ba pe trotuar ba chiar pe stradă şi în cele din urmă am ajuns acasă la 1:10. Eu zic că este un timp bun (aproximativ o oră), rămâne să văd şi care este distanţa parcursă...
În final nu pot decât să urez sincere felicitări performerilor, organizatorilor şi gazdei pentru o seară de care îmi voi aminti mult timp de acum încolo.
• Secvenţe filmate de la eveniment: unu, doi, trei, patru. Sau mergeţi direct la canalul meu de YouTube.

2 Responses to "Jazz for Life, o seară de neuitat"

  1. irongates Says:

    Poate că a mai scris şi altcineva, eu pe tine te-am citit. Ai scris frumos. Felicitări!

  2. Nicolae CIOBANU (jr.) Says:

    @ irongates: Multumesc pentru vizita si pentru apreciere. Caut in continuare sa vad daca a mai scris cineva post-eveniment, as vrea sa le postez la finalul articolului.