Astăzi, mai mult ca în alte zile, sunt mai nostalgic, mai romantic, mai sentimental, aşa că atunci când îmi cade sub ochi un blog „scris” de o fetiţă de 4 anişori, nu pot să nu mă înduioșez şi să nu dau mai departe. Bineînţeles că Ana Petra nu poate să scrie încă. Aşa că acest jurnal de copil este scris de tăticul ei, care acum este departe.
Vă îndemn să citiţi şi să împărtăşiţi povestea tristă a unei familii. Nu zic mai mult. Intraţi aici.
ULTIMELE POSTURI APARUTE PE BLOG

0 Responses to "Jurnalul unui copil (trist)"