Zilele trecute am văzut filmul eXisTenZ (1999) care m-a şocat de-a dreptul. Pe de altă parte poate sunt şi genul de persoană care să se şocheze uşor. Dar filmul acesta – în care este vorba de un simplu un joc care, ulterior, schimbă total percepţia asupra realităţii, până la pierderea ei – m-a uimit prin simpla şi convingătoarea formulă a pierderii liberului arbitru.
Cine a jucat vreodata un joc care să-l absoarbă cu totul, făcându-l să nu se mai ridice cu orele de la PC/consolă ştie despre ce vorbesc. Să mai spunem că acest „joc” transpune jucătorul într-o lume virtuală perfectă, aşa cum, de exemplu, este holodeck-ul din Star Trek.
Deci joci; au trecut surpriza primelor minute, apoi devine ceva obişnuit să omori – pentru că acesta este cursul jocului – la un moment dat „revii în realitate”, adică părăseşti lumea jocului, dar... oare aşa să fie? Să nu fie cumva o imagine fictivă a realităţii, un mod prin care jocul să te ţină în continuare în acţiune, în interiorul lui? Foarte bine gândit totul şi analizat, inclusiv comportamentul unui jucător care de multe ori face ce spune jocul (pentru că nu are încotro), omoară oameni (pentru că sunt practic inexistenţi – oare?) şi în final „devine” jocul. Filmul este bine făcut şi din punctul de vedere al „prostioarelor” (pe băiatul de la staţia de benzină îl cheamă Gas) sau al greşelilor de programare (secvenţa în care un personaj se blochează când nu primeşte un răspuns corect pentru joc). Filmul trimite şi la stupiditatea unor jocuri în care, în cazul nostru, maergi la o staţie de benzină ca să-ţi faci un implant de bioport.
Puteţi citi aici un rezumat scris de altcineva care a văzut filmul (pentru alt punct de vedere asupra filmului, în limba engleză) precum şi pagina de prezentare a filmului la IMDB.
În continuare urmăriţi trailer-ul filmului, precum şi câteva secvenţe din film (îmi pare rău, este în limba franceză, şi subtitrat în japoneză pe deasupra, dar asta este).
0 Responses to "Socul virtual sau pierderea realitatii"
Post a Comment